Omagiu lui Eminescu

În data de 15 ianuarie 1850, la Ipoteşti - Botoşani, a venit pe lume Mihai Eminescu, poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cel mai important scriitor romantic din literatura romană, fiind supranumit şi ,,Luceafărul poeziei romaneşti”.

Mihai Eminescu este cel mai mare poet pe care l-a avut vreodată naţiunea română.

Botoşaniul este, astăzi - marţi - 15 ian. 2013, Capitala culturii româneşti. Aici s-a născut în urmă cu 163 de ani cel mai mare poet şi scriitor român al tuturor timpurilor - Mihai Eminescu.

În această zi de 15 ianuarie, cu ocazia împlinirii a 163 de ani de la naştere, în multe comune şi oraşe din România sunt programate a se organiza manifestări culturale dedicate poetului şi operei acestuia. Toate evenimentele sunt organizate de primării.

Eminescu a fost activ în societatea literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în sedinţa din 25 ianuarie 1902.

Astăzi se împlinesc 163 de ani de când s-a născut ,,Luceafărul poeziei româneşti” Eveniment cu dublă semnificaţie culturală şi istorică: Ziua Culturii Naţionale şi împlinirea a 163 de ani de la naşterea „omului deplin al culturii române”, Mihai Eminescu.

Zeci de oameni de cultură din întreaga ţară s-au întâlnit, astăzi, pentru a aduce un omagiu poetului de geniu. Mihai Eminescu este al şaptelea copil al căminarului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi. Copiii familiei Eminovici sunt numeroşi : Şerban, Nicolae, Gheorge, Ruxandra, Ilie, Maria, Mihail, Aglaia, Harieta, Matei, Vasile. Ruxandra, Maria şi Vasile mor la vârste fragede iar ceilalţi cu excepţia lui Matei mor tineri şi, în câteva cazuri, alienaţi mintal. La data de 12.01.1866 debutează cu poezia ,,La mormântul lui Aron Pumnul” într-o broşură votitivă ,,Lăcrămioarele învăţăceilor gimnagiaşti”. Adevăratul său debut literar are loc când revista Familia îi publică poezia De-aş avea, semnată Mihai Eminescu. Poezia este însoţită de nota lui Iosif Vulcan ,,naşul” literar al poetului. ,,Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre literare acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice transmise nouă ne-a suprins plăcut”. Se întâmpla în anul 1866. Creaţiile sale literare sunt cunoscute de o lume întreagă, fiind traduse în zeci de limbi. La data de 15.06.1889, Mihai Eminescu se stinge din viaţă.

Data de 15 ianuarie a fost decretată oficial Ziua Culturii Naţionale, în urma unei legi promulgate de preşedintele Traian Băsescu în 2010.

Câteva vorbe ale lui Mihai Eminescu:

“Citeşte! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei şi imagini, din care vei întocmi înţelesul şi filosofia vieţii”.

“Când te laudă lumea, ascult-o, numai lauda ce ţi-o aduci tu singur n-o asculta. Vei vedea ce frumos se reduc laudele lumii la nimic şi cum înveţi a preţui exact valoarea propriilor tale acte”.

“Un om înţelept cunoaşte pe nerod, căci nerod a fost fiecare-n viaţa-i; dar un nerod nu cunoaşte pe un înţelept, căci n-a fost niciodată înţelept”.

“Munca unui om se poate plăti. Caracterul, cultura lui, nici gând”.

“Egalitatea nu există decât în matematică”.

“Am înţeles că un om poate avea totul, neavând nimic şi nimic având totul”.

La mulţi ani culturii române! În acest an, pentru a treia oară, România sărbătoreşte la 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale sub auspiciile unui moment consacrat din istoria culturii noastre: comemorarea poetului Mihai Eminescu, de la a cărui naştere se împlinesc 163 de ani. Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii române” aşa cum ni-l înfăţişează Constantin Noica, rămâne un reper incontestabil pentru reuşita de a îmbina efortul de recuperare a tradiţiei cu necesara deschidere spre modernitate. Cultura şi educaţia clădesc deopotrivă o naţiune puternică şi demnă.

Ziua Culturii Naţionale ne aminteşte că avem un capital cultural şi uman însemnat, pe care România îl poate utiliza în afirmarea valorilor sale. Avem o datorie comună faţă de cultura română, faţă de valorile care ne-au format şi pe care trebuie să le transmitem generaţiilor viitoare.

Astăzi, mai mult ca oricând, în diveristatea culturii europene, România trebuie să pună în valoare creaţia marilor săi clasici, a tuturor celor care au contribuit şi continuă să contribuie la expresia identităţii poporului român.

De Ziua Culturii Naţionale, tuturor iubitorilor de cultură, tuturor truditorilor din cultură şi istoriei românilor, tuturor colaboratorilor şi susţinătorilor acestei arte, un sincer LA MULŢI ANI!